A fi sau a nu fi…Mos Craciun

Nu-mi amintesc cand am aflat ca Mosul nu exista. Cumva, parca am stiut mereu. Vag imi aduc aminte de bucuria cadourilor de sub brad. Nu eram nici mai trista, nici mai vesela cand venea vorba despre Mos Gerila (ca asa ii ziceam noi atunci). Ma bucuram, parca, de cadouri, de brad si de bomboanele din el si…cam atat. Sofia, pe de alta parte, a avut parte de evenimente foarte frumoase si atent pregatite cand venea vorba de Craciun. Nu era doar perioada aceea in care parca peste toti venea pacea, cu colinde si luminite peste tot. Era momentul in care ea se pregatea sufleteste de intalnirea cu Craciun. Mos Craciun. Ii placea mult de el si de spiridusa lui. Pentru ca nu venea singur. Erau mereu ei doi si veneau incarcati cu cadouri si voie buna. Aveau timp sa se aseze pe fotoliul cu patura rosie, sa imparta cadourile tuturor celor din familie si sa vorbeasca cu fiecare, aveau timp chiar si sa serveasca biscuitii cu lapte. Erau mereu pusi pe glume si Sofia era fericita. Cu timpul a inceput sa auda de la alti copii ca Mosul nu exista si ne-a spus “ce zic ei” de cateva ori. Si-ntr-o zi, am decis sa ii spunem. N-a fost usor si am avut emotii mari. Asa-s parintii…mereu isi fac griji si sunt luati deseori prin surprindere ca-s copiii mai puternici si mai stapani pe ei decat credeau. Asa a fost si la noi. Ne asteptam sa sufere pentru ca il iubea mult pe Mosu, dar a primit vestea cu seninatate. De ce am ales sa fabricam povestea cu Mos Craciun si sa fim atenti pana la ultimul detaliu? Pentru ca am vrut sa fie fericita. Si a fost. Momentul era magic, incarcat de bucurie si chiar si noi, adultii, traiam aceasta bucurie alaturi de ea. Da, a fost o minciuna…si i-am recunoscut asta atunci cand i-am spus adevarul. Dar ea a fost pregatita pentru adevarul asta tot la fel cum azi e pregatita sa-si ia in serios rolul de Mos Craciun pentru a-i face, la randul ei, pe ceilalti fericiti.

Va doresc sarbatori pline de bucurie!

Cu drag,

Dana

…………………………………………………………………………………………………………………..

Cand eram copil, tata nu era niciodata acasa cand venea Mos Gerila. Mereu mergea sa cumpere tigari si nu stiu cum se facea, dar tocmai atunci venea Mosul. Eram atat de revoltat ca “iar a venit si el nu a fost acasa”… In fiecare an ii spuneam sa nu plece la magazin (acum imi dau seama ca nici macar nu erau magazine deschise la ora aia), dar atunci cand il convingeam, se facea tarziu, Mosul nu aparea, in cele din urma tata pleca “doar 5 minute” si tocmai atunci venea Mosul. La un moment dat, Andreea (sora mea), a observat ca Mosul avea pe mana stanga o verigheta exact ca a lui tata. Anul acela a fost ultimul an in care Mos Craciun a venit personal sa ne viziteze.

Eu am reusit sa fiu acasa de fiecare data cand a venit Mos Craciun pentru copiii mei, am zis poezii impreuna cu Sofia si restul familiei, am ras cu totii, ba chiar o data am ascultat-o pe bunica mea cum a recitat o poezie Mosului. 🙂 Aproape mereu in Ajun vin la noi diversi musafiri: familia surorii mele, parintii nostri si uneori alti prieteni cu copii lor, ne place sa stam acasa in perioada sarbatorilor de iarna si sa fie casa plina de becuri, cadouri, vin fiert si muzica. Pregatirea pentru intalnirea cu Mosul a fost mereu foarte atent facuta si gandita, Sofia aranja cu grija biscuitii si laptele, Dana si mama mea planuiau deturnarea atentiei, eu cu tata aranjam cadourile in saci rosii pusi la intrare pentru ca Mosul doar sa intre si sa spuna: “Ma ajutati va rog cu sacii astia mari, elful meu a obosit de atata carat”. Un intreg scenariu! Acum doi ani am decis impreuna cu Dana ca Sofia este prea mare pentru ca intalnirea de gradul 3 sa mai aiba loc, asa ca Mosul nu a mai venit fizic, ci am stabilit ca va veni noaptea cand noi dormim. Ei bine, atunci S a adormit langa brad dupa ce asteptat pana la ora 12 noaptea, iar noi a trebuit, ca intr-un film de actiune cu spioni, sa caram cadourile pe geam si sa le aranjam langa ea in liniste absoluta . Doamne, prin ce stres am trecut…”Daca se trezeste, cum sa vada ca Mosul nu exista in felul asta, nu e bine sa afle asa, mai bine ii spuneam, o sa ne facem de cacao, o sa ii marcam toata viata”. Iarna trecuta Mosul a insirat cadourile in curte de-a lungul aleii si Sofia a fost cea care a observat primul pachet (dupa un lung si foarte bine stabilit scenariu), iar efectul a fost unul spectaculos-emotie, bucurie, excitare si rasete. Ne uitam si eu si Dana la fata noastra si ne minunam de naivitatea pe care o are la 9 ani, crezand inca in povestea cu batranul cu barba alba care in 24 de ore reuseste sa imparta cadouri tuturor copiilor din lume.

Prin martie, anul asta, eram in masina cu un amic pe nume Eugen si cu Sofia, cand a trebuit sa cobor  pentru un drum de 5 minute, iar ei au ramas sa ma astepte pana m-am intors. Am dus-o pe Sofia acasa, dupa care Eugen imi spune:
– M-a intrebat Sofia daca eu cred in Mosul.
–  Asa, si ce i-ai spus?
– Ca e o discutie mai lunga si am intrebat-o pe ea ce crede.
– Si?
– A zis ca sigur exista, deoarece parintii ei nu o mint niciodata si daca ei spun ca exista, inseamana ca exista!
Asta a fost momentul in care eu si Dana am inteles ca trebuie sa avem o discutie cu fetita noastra. Doua luni ne-a luat sa ne facem curaj, am trecut prin diferite idei si  abordari, nici unul dintre noi nu voia sa o lasam pe S sa ajunga in situatia de a sta de vorba cu prietenii si sa le spuna cum parintii ei nu o mint niciodata. Intr-o seara, dupa ce ne-am facut curaj reciproc, am chemat-o pe S din dormitor.
Eu: – Sofia, vrem sa iti spunem ceva important.
S – Ce? Haideti, va rog, ca citeam ceva…
Dana – Stii, sunt situatii cand alegi sa nu spui chiar adevarul celor dragi pentru a putea sa le faci o bucurie care altfel s-ar pierde.
S – Vreti sa spuneti ca m-ati mintit?
Eu – Nu, cum sa te mintim? Adica, da, intr-un fel. Nu ti-am spus anumite lucruri.
S – Ce anume? Aaaaaa, nu pot sa cred! Stiu!
Am inghetat amandoi
S – Mancati ciocolata noaptea fara mine?
Rasete
Amandoi – Nu.
S – Faceti sex noaptea?
Pauza…”Fata noastra crede in Mos Craciun, dar in acelasi timp stie niste chestii pentru care profesorii au sanse sa intre la puscarie in curand daca trece o anume lege si despre care noi i-am explicat de mica (procreere, anatomie si relatia dintre barbat si femeie). Ciudat.”
Eu – Da, si asta, dar altceva vrem sa iti spunem acum.
Dana – Stii, de fapt Mos Craciun suntem noi, fiecare din noi e Mos Craciun pentru cei dragi lui.
S – Aaaa, deci nu exista? Nici Zana Maseluta? Nici Iepurasul de Paste? Aha, bine… Hai ca ma duc sa termin cartea, imi place f mult.
Noi am tecut cu bine hopul asta, va doresc tuturor sa il treceti, pentru ca, dragi parinti de copii mici, habar nu aveti cate e de greu!
Dragos.
PS-Mos Craciun exista, anul asta il cheama Sofia si vine la Kadri, fratele ei.
…………………………………………………………………………………………………………………..

Sunt  Sofia, in mai putin de 1 luna fac 10 ani si anul acesta sunt MOS CRACIUN! 🙂

Eu am aflat ca Mos Craciun nu este chiar acel Mos Craciun pe care il stiam eu acum vreo 5-6 luni de la mama si tata, care  nu stiau cum sa imi spuna adevarul… Dar, mai bine, hai sa va povestesc de la inceput:

“A fost odata o fetita pe nume Sofia Bucur care in fiecare an il vedea pe Mos Craciun. Ea era foarte, foarte fericita atunci cand vedea ca Mosul ii aduce cadouri super! Dupa ce a implinit varsta de 9 ani a aflat ceva de la parintii ei, ceva care avea sa ii schimbe viata!!! Ca Mos Craciun nu este Mos Craciun, ci parintii ei ii aduc cadouri in fiecare an si ca isi fac si ei surprize cu cadourile lor! Parintii ei erau foarte stresati, cum sa ii spuna asa ceva?  Cand a aflat, era seara si Sofia voia sa se culce, ei au strigat-o si ea a venit in living. Parintii ei i-au spus:

— Trebuie sa iti spunem ceva.

Sofia spune:

— Ce?

— Mos Craciun nu exista!

Amandoi au facut o fata ceva de genul: ”fii pregatit sa sari sa o iei in brate! ”

Sofia a spus:

— Ok… altceva?…sau stai, asta inseamna ca nu exista nici Zana Maseluta?

— Nu.

— Nici Iepurasul de Paste?

— Nu .

— Nici Mos Nicolae?

— Nu.

— Nici Mos Ene?

— Nu.

— Aaa..deci de asta nu ma lasati pe mine sa merg cu voi sa il iau pe Mos Craciun de la poarta…pentru ca era o masinaa, nu o sanie…!!:)) :p

Dupa, a inceput o discutie despre cum aduceau cadourile si nu stiu ce si BLA BLA BLA!

SFARSIT! ”

Asta a fost povestea despre cum a aflat Sofia ca nu exista Mos Craciun!

Dar povestea nu s-a sfarsit! Anul acesta, de Mos Nicolae, am adus si eu cadouri (bine am contribuit, tata le-a luat).

Am inceput sa cumpar cadouri (din banii MEI stransi intr-un an :(( ) pentru toaaata familia. Pffff….am consumat 200 lei pentru adulti!!!! Mai am si copii…God! Dar imi place sa fac cadouri! Super!

De abia astept  ca peste 2 ani sa realizeze Kadri ca Mos Craciun aduce cadouri pe o sanie trasa de reni si ca pe unul dintre ei il cheama Rudolf (cred)!! Si ca are mii de spiridusi care fac jucariile si ca….. locuieste in LAPONIA!

O sa ma costumez in spiridusa. Nu o sa isi dea seama.

:))))))))))))))))))

Sofia.

 

Advertisements

10 thoughts on “A fi sau a nu fi…Mos Craciun

  1. Povestea lui Dragos seamana asa de mult cu a mea … Si la noi tata il rata mereu pe mosul. O data era plin de vata pe el de la costum si ca explicatie nu a putut zice decat ca s-a intalnit cu el pe scari si s-au batut 😉 . Acum am trei copii, cel mai mare a implinit ieri 10 ani si inca crede in mos C … Sarbatori fericite tuturor!

    Like

  2. Buna !
    Ma regasesc in povestea voastra.
    Regasesc in detaliu atmosfera de sarbatori, numarul mare de invitati ce nu aveau nevoie sa fie chemati pentru a ne umple casa si sufletele de bucuria sarbatorilor. Totul, de la pregatiri pana la regiile elaborate ne suna familiar. Cu diferenta ca Mosul eram eu. Cum eu eram mereu in spatele aparatului foto, Radul nostru nu mi-a simtit lipsa din cadru. Emotiile lui puternice erau resimtite de noi inzecit.
    Va multumesc pentru ca am trait din nou prin voi acei ani. Anul viitor Radu implineste 18 ani,iar costumul de Mos pe care mi l-am facut pentru el acum multi ani, a imbatranit odata cu mine. Si noi am ales pentru el altceva decat sistemul de invatamant de aici. Chiar daca inima e grea departe de el, sufletul ne este impacat.
    Ma bucur ca odata, candva v-am intalnit si va felicit pentru ce faceti, cum sunteti si ce cresteti !
    La multi ani familie frumoasa!

    Like

  3. Sunteti foarte tari! Abia acum am ajuns la acest articol.Fetita mea este inca micuta si nu realizeaza magia Craciunului dar voi incerca sa pastrez secretul pana la momentul potrivit! O intrebare insa: unde i-ati spus Sofiei de mos? In living sau in dormitor?:)

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s